Turism

La contopirea râurilor Ciuhur şi Prut pulsul vieții bate încă din epoca paleoliticului inferior, când oamenii foloseau unelte din piatră cioplită. Aici se află cel mai timpuriu monument de istorie umană de pe teritoriul Republicii Moldova - Duruitoarea Veche.

Defileul Duruitoarea este un monument al naturii de tip geologic sau paleontologic. El este amplasat în partea de est a satului, pe malul stâng al râului Ciuhur, afluent al Prutului. Are o suprafață de 6,63 ha. Reciful, grota și defileul Duruitoarea au o valoare științifică și instructivă ridicată. Prezintă interes pentru cercetarea istoriei geologice și a faunei neozoicului târziu al zonei, cât și a istoriei societății umane la nivel național și european.

Canionul cu stânci milenare ascunde 5 grote mai mari (cu diametrul la intrare de la 2 metri până la 4 metri) și multe altele în formă de vizuini cu un diametru de până la 1 metru. Trebuie de menționat că, pentru o drumeție mai spectaculoasă și pentru o descoperire treptată a canionului din Horodiște, este recomandat ca startul să fie dinspre satul Druță, acolo unde și începe, canionul pleșuv printre stânci, extrem de bogat în grote și izvoare, aproximativ de 5 km, probabil, cel mai lung din nordului țării,.

”Sfinxul din Horodiște” este o proeminență de rocă săpată cândva artificial. Imaginea sfinxului este mai atractivă dinspre satul Druță, de unde i se vede mai bine conturul, dar și pentru că se formează un contrast perfect pentru fotografii, având în spate vestul. Atașate, veți vedea fotografii ale Sfinxului din ambele unghiuri (dinspre satul Horodiște este practic neobservabil, dinspre Druță se deschide o imagine unică).

Nodul hidrotehnic de la Costeşti- Stânca de pe râul Prut este una dintre cele mai frumoase, dar şi mai utile construcţii hidrotehnice din România. Barajul impresionează nu doar în Moldova, dar și în Europa, fiind al treilea din Europa ca putere de reținere a apei și ca întindere a lacului de acumulare.

La poalele pădurii de pini se înalță cu roci proeminente stanca Țiglău. Cu o acustică unică, stânca Țiglău, (se spune ca numele ar însemna Cap de munte) are două dintre cele mai spectaculoase grote. Una este în forma perfectă de cerc cu diametru de 4 metri la intrare, cu urme milenare de foc pe bolta rocii. De pe malul râului Ciuhur se formează un ecou prelung spre stâncă, iar orice strigăt și vociferare răsună înzecit din adâncurile stâncii. Este o locație iubită de copiii care se întrec prin sunetele răspândite.

Podurile Horodiștei (podul vechi din piatră și podul nou) Astfel, cum întreg satul se întinde doar pe partea dreaptă a râului Ciuhur, de altfel ca și toate satele aflate pe perimetrul Ciuhurului, podurile sunt specifice pentru satele de pe Ciuhur. Excepție fiind doar satul Druță, care este așezat pe partea stângă și, nu în zadar, în trecut Druța a purtat numele Stângăceni.

Legenda spune că acum 250 ani în urmă, neînfricatul haiduc Țugui cu iubita  sa turcoaica Rada, pentru ca să nu cadă bir turcilor,  se ascundeau în acea grotă sau în pădurea, de unde mai apoi îi și poartă numele ,,Pădurea Rada”. Și familiile țăranilor se împotriveau în fel și chip jugului otoman, la fel se ascundeau în acea grotă. Drept bir turcii luau podoabe, grâne, animale, dar și fetele cele mai frumoase”. 

Amplasată de-a lungul râului Draghiște, ea demonstrează lumii întregi minunile sale naturale cu relief complex și divers, cu flora și fauna sa uimitoare. Chiar peste râu, în apropierea unui podeț, se află o stâncă care ne deschide imaginea peisajului special ce, mai apoi, a dat naștere numelui „Elveția mică” sau „Elveția moldovenească”.

O plimbare pe fundul mării Sarmatice. Satul este așezat pe partea stângă a defileului,  întretăiat de râul Ciuhur, care se ascunde într-un defileu lung și foarte sinuos, care pe parcursul a peste 7 milioane de ani, a reuşit să sape printre lanţurile crestelor de toltre o vale vastă și destul de adâncă. 

Lacul de acumulare Costești-Stânca este un lac  cu o suprafață de 59 km pătrați, situat pe cursul râului Prut, la hotarul dintre Republica Moldova și România.  Centrala hidroelectrică de la Stânca-Costești a fost construită pe râul Prut, în dreptul localităților Stânca (jud. Botoșani, România) și Costești din Republica Moldova. Lucrările au început în anul 1973, au fost inaugurate oficial la 4 noiembrie 1978, iar recepția definitivă s-a făcut în 1979.

Hidronimul Draghişte, potrivit regretatului savant Ion Dron, este vechi, de origine daco-getică ori veche românească şi trecută prin filieră slavă – draga (bulgară, sârbă, slovenă), draha (cehă), droga (poloneză), însemnând în aceste limbi străine – „strămătură, defileu, lăsătură (în relief),  loc de scurgere a apei, vale şi chiar drum; cale”.

„Râul Ciuhur” este râul care curge prin satul Văratic, dar își are izvoarele în apropierea orășelului Ocnița și își poartă apele pe teritoriul raioanelor Ocnița, Edineț, Rîșcani. Se varsă în râul Prut la nord de localitatea Costești. Lungimea lui este de 90 km. Actul de identitate, datând cu ziua de 17 aprilie 1429, îl găsim la curtea domnească a voievodului Alexandru cel Bun, în varianta Ciuhuru.

În apropierea satului Moara Domnească se află „Zimbrăria”, un loc în pădure, împrejmuit cu gard care se întinde pe o suprafață de 32 ha, unde la moment sunt șapte zimbri. Zimbrul este unica specie de animale sălbatice din familia bovinelor care a supraviețuit până în prezent. Zimbrul este din cele mai vechi timpuri simbol al acestor pământuri, grației forței lui.

Grotele Brînzeni reprezintă un monument al naturii de tip geologic sau paleontologic în raionul Edineț, Republica Moldova. Sunt amplasate în recifele Brînzeni, la 13 km sud- est de satul Brînzeni, la marginea platoului pe partea stângă a râului Racovăț; ocolul silvic Edineț ...

Recifele Brînzeni reprezintă un monument al naturii de tip geologic sau paleontologic în raionul Edineț, Republica Moldova. Sunt amplasate în preajma satului Brînzeni. Au o suprafață de 44 ha conform Legii ariilor protejate sau 31,97 ha conform unor măsurări mai recente ...

Defileul Trinca a luat naștere cu mii și mii de ani în urmă, atunci când râul Draghiște se adâncea nemilos în reciful de calcar badenian-sarmațian inferior. Astfel, s-a creat peisajul pitoresc cu o vale adâncă, cuprinsă de pereți stâncoși, abrupți pe alocuri. În versanții acestor toltre mărețe sunt amplasate câteva grote ce adăpostesc trecutul. În aceste grote timpul s-a oprit, aici bântuie istoria și amintirile vechii lumi, care ne-a lăsat dovadă a existenței sale - rămășițe scheletice ale animalelor vânate și ale oamenilor preistorici neanderthalieni.

Astăzi lăcașul sfânt – „Cuvioasa Parascheva” se bucură de oamenii credincioși din sat având în ogradă o prisacă de albine și o nouă biserică din piatră construită de boierul Caceaun, în anul 1775. Tărâmul mierii din Boroseni este o unică stupină din nordul Moldovei, unde se îmbină alinarea sufletului cu rugăciune și zumzet de albină. ,,Mergi la albină și vezi cât e de harnică și ce lucrare iscusită săvârșește. Munca ei o folosesc spre sănătate și regii și oamenii de rând. Ea e iubită și lăudată de toți”  ( Pilde din biblie 6,9.)

„Țara Bâtlanilor” - reprezintă o colonie unică de peste 1000 de exemplare de păsări de baltă care cuibăresc pe stejari. Ea este o parte componentă a rezervației „Pădurea Domnească”. Suprafața pădurii de stejar, unde-şi fac cuiburile bâtlanii nu este foarte mare – circa 1 hectar.

Pădurea de pini” Bulhac  Pe partea stângă a defileului se observă pădurea de pini, numită de săteni, dar și de hărțile cadastrale sovietice - Bulhac ( pe vârful stâncii fiind probabil unicul lac carstic din Moldova,  dovadă ar fi  forma perfect circulară a acestuia, precum și locația la o altitudine de peste 100 de metri deasupra nivelului mării.