Grota Duruitoarea Veche
Descriere
La contopirea râurilor Ciuhur şi Prut pulsul vieții bate încă din epoca paleoliticului inferior, când oamenii foloseau unelte din piatră cioplită. Aici se află cel mai timpuriu monument de istorie umană de pe teritoriul Republicii Moldova - Duruitoarea Veche.
La marginea satului Duruitoarea Veche, în lanțul calcarelor toltrice a fost descoperită o grotă care se extinde pe o distanță de 49 m în lungul lanțului de toltre, pe direcția nord-sud, şi este alcătuită din trei camere. Înălțimea cupolei nu depășește 8 m, iar suprafața totală atinge 30 m.p.
Aici au fost identificate urmele unei stațiuni paleolitice cu urme de existență ale diferitor culturi umane preistorice: unelte din silex, oseminte fosile de animale, amprente de vetre de foc etc.
Stațiunea a fost descoperită în 1958 de către arheologul Nicolae Chetraru. Pe parcursul a aproape două decenii, a fost studiată de echipe de arheologi, geologi și paleontologi. S-a stabilit prezența a trei niveluri autentice de locuire umană paleolitică IV, III și II, a numeroaselor reminiscențe scheletice fosile de mamifere și păsări din pleistocen și a diferitelor unelte de lucru și de vânat confecționate din silex și os. Piesele arheologice litice și osemintele animalelor din locuințele nivelurilor IV și III sunt atribuite paleoliticului inferior, epoca Acheuleeană, cultura arheologică Tayak. Vârsta lor geologic este estimată la 160-100 mii de ani, astfel nivelurile IV și III sunt considerate ca fiind cele mai vechi stațiuni paleolitice din Republica Moldova. Stațiunea umană a vânătorilor din paleoliticul superior, descoperită în nivelul II de locuire, este atribuită culturii Gravetianului mediu local sau Epigravetianului timpuriu, adică aprox. 20-18mii de ani î.Hr. În depozitele acestui nivel au fost recoltate numeroase unelte de silex, corn și os, dar și cca 10 mii de resturi scheletice, în care s-a stabilit o diversitate de 54 specii de mamifere și 29 specii de păsări. Tot aici a fost găsit un maxilar inferior cu câteva măsele ale unui om paleolitic de tip fizic Neanderthal.
Majoritatea osemintelor sunt ale mamiferelor vânate pentru alimentație: calul, măgarul sălbatic, bizonul, renul, cerbul-nobil, mamutul, căpriorul, iepurele, marmota-de-stepă ș.a. Alte animale erau vânate pentru blana lor: castorul-de-râu, marmota-de-stepă, bursucul, pisica sălbatică, jderul, vulpea comună, vulpea-polară, râsul ș.a. În sfârșit, erau ucise și animalele care prezentau pericol pentru locuitorii stațiunii: lupul, mistrețul, pantera, rinocerul-lânos, glutonul, hiena-de-peșteră etc. La extremitatea de nord a recifului, în anul 2004 au fost excavate osemintele unui mamut de tip hozarian, foarte rar pe teritoriul actualei Republici Moldova.
