Cobani

Istoria

Oficial, se consideră că satul Cobani a fost înfiinţat în anul 1702, dar trebuie să menţionăm că locuitorii, care l-au fondat s-au mutat aici din alt sat, Zubreuţi, redenumit apoi în Vasileuţii de Jos. La prima atestare documentară, 03 iunie 1374, satul purta numele de Zubreuţi. În anul 1473, sub domnia lui Ştefan cel Mare, în documente îl găsim cu numele de Vasileuţi. Într-un alt act emis de Eremia Movilă la 24 mai 1602, satul se numea Vasileuţii pe Prut. Din cauza inundaţiilor provocate de revărsările repetate ale râului Prut, o mare parte a locuitorilor satului s-au strămutat pe actualul amplasament al satului Cobani. Strămutarea se datorează faptului, că vechiul sat era situat prea aproape de Prut şi era în mod constant inundat în perioadele când Prutul ieșea din albie. Ca rezultat, sătenii au fondat un sat nou la 2 km depărtare de malul râului Prut, pe malul drept al râulețului Camenca, la poalele stâncii de toltre, care a fost numită Stânca Mare.Vechia vatră în continuare s-a numit Vasileuţii de Jos, iar noul sat Vasileuţii Mari. Ultimii locuitori au fost strămutați pe noul amplasament în 1812. Până la mijlocul secolului 19 localitatea s-a numit, în paralel, şi Cubani. Una dintre cele mai credibile legende despre sat explică de ce satul se numeşte Cubani. Se spune, că strămoşii locuitorilor de azi trăiau în satul Vasileuţi de pe malul Prutului. Iar pentru a trece Prutul oamenii trebuiau să plătească bani luntraşilor. Aceşti Vasileuţi au început a fi numiţi  Vasileuţi cu bani. Cu numele Cubani satul a trecut prin istorie până în anul 1974, când autorităţile sovietice prin hotărâre  de guvern din cauze neclare au schimbat denumirea în Cobani. Documente, care ar fundamenta această  hotărâre de guvern, nu  s-au găsit nici în arhivele naţionale, nici în cele de partid. Dar se spune că denumirea a fost schimbată în legătură cu faptul că există în Rusia localitate cu această denumire. 

  Noi, cobănenii am avut onoarea în urmă cu 421 ani, să-l avem pe Mihai Viteazul împreună cu oştenii săi la Cobani, aceştia făcând un popas în sat. Acest fapt a determinat autorităţile să-l înveşnicească pe marele voievod şi înfăptuitor al unirii principatelor din 1601, prin bustul său de bronz, aşezat în parcul din faţa primăriei.  Evenimentul a fost menţionat într-un act emis de Eremia Movilă la 24 mai 1602, în care se spune că, în mai 1600, coloana IV a oștirii lui Mihai Viteazul, formată de haiducii lui Baba Novac, îşi stabiliseră tabără lângă Vasileuţii pe Prut, nu departe de târgul Ştefăneşti. Aceste documente au fost scoase la lumină de Alexandru G. Gonţa în lucrarea „Datele privind istoria României, veacul XIV – XVII (1384 – 1625)”, Bucureşti, 1990, pagina 49. După intrarea triumfală a lui Mihai Viteazul în Iaşi şi declararea sa ca Domn a Ţării Româneşti, Transilvaniei şi a Ţării Moldovei şi fuga lui Eremia Movilă cu oastea polonă spre Hotin, coloana a patra, în frunte cu Baba Novac, porneşte în urmărirea duşmanului. Unul din drumurile comerciale, ce legau Iaşul cu Hotinul, trecea prin apropierea satului Vasileuţii pe Prut. Localnicii numeau acest drum şleahul Hotinului. Lângă sat, Prutul era trecut prin Vadul Scruntari, ce însemna loc zvântat. Aici malurile râului sunt mai domoale şi parcă ar arăta locul de trecere. Trecând râul prin vad, Baba Novac hotătăşte, după un marş forţat şi lung, să facă popas pentru odihnă şi regruparea oştirii. Pentru aceasta, alege un câmp din apropierea satului Vasileuţi. De ce a ales acest loc Generalul lui Mihai? Câmpul este dominat de două movile înalte de pe care se pot supraveghea împrejurimile la kilometri îndepărtare. Partea de Vest a câmpului este mărginită de podurile de pe malul Prutului. La limita între pădure şi câmp se găsesc izvoarele „La fontal” cu un debit mare de apă, care la rândul lor, alimentează un lac, pe vremuri, mare şi bogat în peşte. Ţăranii din partea locului, până la construirea digurilor contra inundaţiilor în anii 60 ai secolului 20, prindeau peşte cu mâna. Partea de Est a câmpului este soldat de afluentul Prutului, râuşorul Camenca, în care se puteau adăpa caii, iar pe imaşurile din apropiere, păşteau. Coloana condusă de Baba Novac era corp de cavalerie. Anume din aceste considerente a fost ales acest câmp, care îi poartă numele.  

În memoria populară a satului circulă o istorioară despre câmpul Baba Novac. Oamenii din Cobani, fiind întrebaţi de acest câmp, de ce se numeşte Baba Novac (Baba Novic), răspundeau că ar fi trăit o babă (femeie batrână). La întrebarea când a trăit şi în ce loc, ridicau din umeri. La mijlocul anilor 60 ai secolului XX, cea mai în vârstă femeie din sat, Eudochia Lupuşor, născută în 1867, ne povestea că părinţii şi buneii ei pomeneau de un oarecare haiduc, Baba Novac, dar nimeni nu credea, spunând că e bătrână şi încurca lucrurile.  În anul 2019, căutând documente şi literatură privind istoria satului Cobani, a  fost găsit acest document scos la lumină de istoricul Alexandru G. Gonţa şi de aici legătura cu numele câmpului Baba Novac.

Citește mai mult

Legende

Sunt mai multe legende ce explică de ce satul se numeşte Cobani. Se spune, că strămoşii locuitorilor de azi trăiau în satul Vasileuţi de pe malul Prutului. Iar pentru a trece Prutul oamenii trebuiau să plătească bani luntraşilor.  Aceşti Vasileuţi au început a fi numiţi Vasileuţi cu bani.  Până la mijlocul secolului 19 localitatea s-a numit, în paralel, şi Cubani. Cu acest nume, satul a trecut prin istorie până în 1974, când autoritățile sovietice, prin hotărâre de guvern, din cauze neclare, au echivalat denumirea în Cobani. Documente, care ar fundamenta această hotărâre de guvern, nu s-au găsit nici în arhivele naționale şi nici în cele de partid.

Citește mai mult

Locuri pitorești

Stânca Mare
Stânca Mare

Șirul de toltre din apropierea satului este alcătuit din 3 părți, dintre care acea care se așterne nemijlocit deasupra satului și valea râului Camenca se numește Stânca Mare, având o lungime de peste 1000 m, lățimea de 100 m şi înălțimea relativă de 40 m.

Citește mai mult
O sută de movile
O sută de movile

Monumentul naturii „O sută de movile“ se află între satele Cobani și Braniște. El reprezintă un relief deluros, de-a lungul Prutului și ocupă șase terase de lângă Prut. Este singurul loc din Europa, unde sunt concentrare sedimentele mărilor antice, care cândva scăldau acest teritoriu - Marea Tortoniană şi Sarmatică. Astfel, potrivit unei versiuni, acest relief s-a format acum 10-20 de milioane de ani.

Citește mai mult
Biserica din lemn Sf. Arhanghel Mihail și Gavriil
Biserica din lemn Sf. Arhanghel Mihail și Gavriil

Biserica din lemn, Sf. Arhanghel Mihail și Gavriil, poate fi vizitată în fiecare zi. Biserica a fost construită în anul 1838, fiind una dintre cele mai vechi biserici din țară, care și-a păstrat temelia,  este înconjurată dintr-un zid de piatră. Recent a fost renovată la exterior.

Citește mai mult
Monumentul Mihai Viteazul
Monumentul Mihai Viteazul

Noi, cobănenii am avut onoarea în urmă cu 421 ani, să-l avem pe Mihai Viteazul împreună cu oștenii săi la Cobani, aceștia făcând un popas în sat. Acest fapt a determinat autoritățile să-l înveșnicească pe marele voievod şi înfăptuitor al unirii principatelor din 1601, prin bustul său de bronz, așezat în parcul din fața primăriei.

Citește mai mult

Prezentare video

În prezentarea video ce urmează, vei fi invitat să descoperi frumusețea malurilor râului Prut din Republica Moldova. Această zonă pitorească este cunoscută pentru peisajele sale idilice, unde râul Prut curge liniștit printre dealur


Galerie Foto

photos by Iurie Sveț – www.hikeme.club

Vezi pe hartă