Trinca

Legenda lui Trincu și Dragoș.

Legenda povestește că pe aceste locuri au venit doi ciobeni și aveau turme de oi. Pe unul îl chema Dragoș, iar pe altul Trincu. Au așezat stânele de oi pe malul unui râu, între stânci și s-au făcut case în dosul stânelor. Astfel, familiile lor pe parcurs s-au mărit și au dat denumirea așezării ocupate – Trinca, de la ciobanul ce purta numele de Trincu, iar râului au dat denumirea de Draghiște, de la ciobanul ce purta numele de Dragoș. 

Legenda Tridava

O altă legendă spune că pe aceste locuri minunate, au poposit trei ciobani. Unul din ei avea o fiică foarte frumoasă, ca o zână. Se spune că chiar însuși Dragoș Voievod, fiind la vânătoare prin aceste locuri, o văzu și pe loc se îndrăgosti de ea. Urmă o dragoste fierbinte la gura unui izvor. După plecarea lui Dragoș   Voievod, fata vărsă multe lacrimi deasupra acestui izvor și porni de la el o șuviță de apă, care mai apoi deveni râul Draghiște, de la Dragoș, de la dragoste, iar locul de lângă cele două stânci este menționat cu denumirea Tridava. Tridava provine de la cei trei ciobani – Tri și Dava de la Moldova.            

Vasile Stroescu (11 noiembrie 1845 – 13 aprilie 1926)

Este inadmisibil atunci când vorbești de Trinca să nu amintești şi de marele om politic, cărturar şi filantrop – Vasile Stroescu (1845-1926). Dincolo de faptele mărețe pentru neam şi ţară, Vasile Stroescu a ctitorit biserica şi a fondat spitalul din Trinca. Pe una dintre clădirile lăsate de izbeliște este şi o placă memorială, realizată de artistul plastic Valentin Vârtosu, pe care e inscripționat următorul text: „Mare patriot şi filantrop român din Basarabia, primul preşedinte al Camerei Deputaţilor României Mari”.

Vasile Stroescu s-a născut în satul Trinca. A învăţat la Chişinău, Camenița, Odessa, Moscova, Sankt Petersburg şi Berlin. Licențiat în drept, Vasile Stroescu era pasionat de istorie, literatură şi ştiinţe agricole. Vasile Stroescu cunoştea multe limbi străine şi era un mare filantrop, dar spunea mereu atunci când făcea ceva: „Eu ţin la folosul naţiunii, nu la fala mea”. 

A fost un cărturar de frunte, susținător al învățământului școlar și om politic român basarabean, filantrop și membru de onoare al Academiei Române, care a promovat cultura națională și a neamului.

Vasile Stroescu provenea dintr-o familie veche românească,  importantă şi recunoscută de la finele secolului XVII, fiind renumiți moșieri.

A primit de la tatăl său drept moștenire nouă mii de hectare de pământ, iar pentru că era foarte priceput a reuşit să tripleze suprafaţa. A moștenit de la părinți mai multe moșii, cu suprafața totală de 25.000 ha, și apoi mari cirezi de vite, herghelii de cai, turme de oi, numeroase conace. Toate aceste averi le-a pus în serviciul țării, în folosul țărănimii „pe care a iubit-o, a îndrumat-o și a ajutat-o” (Eugen Holban). Pământurile le-a dat în arendă țăranilor și a făcut donație cooperativelor agricole și forestiere. Grandioasa sumă de bani, obținută din vânzarea imobilelor, a fost transferată fondurilor caritabile pentru construcția de școli, biserici și spitale în toate provinciile românești - dar mai ales în Ardeal, unde școlile confesionale românești erau amenințate de maghiarizare - pentru sprijinirea instituțiilor culturale, pentru tipărirea cărților, pentru asigurarea cu burse a tineretului studios. Ctitor al bisericilor din Șofrîncani, Zăicani, Trinca, Pociumbăuți, fondator al spitalelor din Trinca și Brătușeni, donator în sprijinul bisericilor, spitalelor și școlilor din Trinca, Stolniceni, Brînzeni ș.a. Drept recompensă pentru actele de binefacere și contribuția la trezirea conștiinței naționale, este ales ca membru onorific al Academiei Române pe 24 mai 1910. De asemenea, a fost și președinte de onoare al Partidului național Moldovenesc (1917), primul președinte al Parlamentului României Mari (1919), senator al Transilvaniei.

Dumitru Bajureanu (21.10.1936-06.03.2009), născut în satul Trinca

A studiat la Școala republicană de pictură „Ilia Repin” din Chișinău în 1964-1965.

A fost director al școlii de pictură pentru copii din Călărași. Revine la baștină și se angajează la școala medie din Trinca. A pus problema studierii localității satului, adunând o bogată colecție de piese arheologice, unelte de muncă, obiecte de cult, fotografii și documente vechi atestate. A adunat cărți vechi, documente din perioada țaristă și a valorificat activitatea familiei Stroescu. A scris numeroase versuri, printre care „Balada satului” și „Draghiște, pe malul tău”.

Ion Preașca (născut la 16 august 1967)

Jurnalist cunoscut, în prezent editor la RISE, ex-director la „Adevărul Republicii Moldova”, Redactor-șef  la „Business News Service”. A studiat la facultatea de istorie, Universitatea de Stat din Moldova. A scris un amplu eseu despre pământeanul Vasile Stroescu, publicat în colecția de materiale și documente prezentate LA POLITICUL CULTURAL – istoric și științific omonim al basarabenilor din lume. De două ori a fost nominalizat ziaristul anului de către Centrul pentru Jurnalism Independent. În paralel, el a realizat mai multe investigații despre privatizările unor companii de stat, tranzacții cu energia electrică, trafic de influență și cazuri de corupție.

Sergiu Popa, născut în Trinca, pe data de  09 aprilie 19661

Medic reumatolog. Categorie superioară, doctor în științe medicale, conferențiar universitar. A studiat medicina generală la Universitatea de medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”. În 1995 a susținut teza de doctor în medicina internă și este membru al Societății Reumatologilor din România. A deținut funcția de director interimar al Spitalului republican din Chișinău (2011-2015).

Victor Balan, născut la  19 februarie 2000, în satul Trinca

Interpret de muzică populară. A  făcut ore de canto la Școala de muzică „Ghenadie Ciobanu” din Edineț, a absolvit Colegiul de muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău, actualmente student la Universitatea Națională de Muzică din București.

A participat la numeroase concursuri și festivaluri de nivel național și internațional. Piesele lui de debut „Mi-a bătut mălaiul bruma”, „De ciobănie”, „Cu drag părinților”, acompaniat de Orchestra „Rapsozii Moldovei”.