Gordinești

În Nord-Vestul țării, la o mică distanță de orașul Edineț, în preajma satului Gordinești, găsim peisaje de o frumusețe rară învăluite în legende.

Complexul natural Gordinești – Buzdugeni - Brînzeni din bazinul râul Racovăț formează rezervația peisagistică ,,La Castel”. Localnicii din Gordinești afirmă cu siguranță că acel minunat Castel este nu numai o legendă, ci a fost cu adevărat. Se spune că Palatul din stânci a fost distrus după ocuparea Basarabiei, iar până acum câteva decenii, aici se mai păstrau unele elemente, dintre care o masă sculptată înconjurată de buturugi.

 Legenda ne spune că denumirea de „La Castel” este legată de o poveste frumoasă de dragoste și de un castel care a dispărut în negura vremii, iar în locul lui au rămas doar stâncile înalte și amintirea unei tinere fete întemnițate în zidurile acestuia. Se zice că pe vremuri doi tineri trăiau o frumoasă poveste de dragoste. Și anume că în sat exista o fată foarte frumoasă de care s-a îndrăgostit un turc. Părinții fetei erau împotriva logodnei tinerei cu iubitul ei, astfel el a decis să o răpească și să o ascundă în castel. Au fost trimiși cete de vânători din sat ca să aducă fata, dar în zădar. Se spune că atunci când potera urca  spre Castel, în peștera întâlnită în cale au dat de o masă foarte bogată. Au gustat de toate și au mai băut nu numai câte  un păhărel, ca mai apoi să adoarmă cu toții buștean. Majoritatea au rămas sleiți de puteri și nu  și-au mai continuat misiunea. În acel moment s-a întâmplat ceva și castelul s-a dus sub pământ. Nu a mai rămas nimic, nici frumoasa fată, nici tânărul îndrăgostit și nici castelul, doar legenda a supraviețuit și râul Racovăț ce șerpuiește printre stâncile acestui loc. Astăzi  castelul nu mai este, în schimb a rămas enigmatica denumire ,, La Castel”.

Dumitru Șcerbatiuc  (n.25 septembrie 1941), Tatăl său, Ion Șerbatiuc, cu 4 clase de liceu, după război a fost primul director al școlii din sat, iar el, feciorul lui, după școala medie din sat, a absolvit Institutul de Medicină din Odessa. A lucrat doi ani la spitalul raional Leova, apoi a făcut aspirantura la Institutul de Medicină din Chișinău la catedra de chirurgie orală și maxilo-facială. A lucrat șef al secției de  știință a USMF, asistent universitar, conferențiar universitar. A susținut teza de doctor habilitat la Academia de Medicină ,,M. Secenov” din Moscova. Profesor universitar, șef de catedră, specialist principal al Ministerului Sănătății. Șeful catedrei de chirurgie maxilo-facială a USMF. A publicat peste 250 de lucrări  științifice (articole, indicații metodice, monografii), are peste 6.500 intervenții chirurgicale în regiunea capului și gâtului. A fondat societatea de chirurgie plastică din Moldova. E membru al societăților europene și mondiale ale chirurgilor maxilo-faciali și plasticieni cu centrele în Anglia , SUA și Olanda. A prezentat rapoarte științifice la multe congrese de specialitate și simpozioane internaționale. Membru de Onoare al Academiei de Științe Medicale din România.

Tamara Ciuhrii – Moraru, născută Ciuhrii (n.22 martie 1958), a absolvit Institutul de Arte, facultatea de regie și doctorantura, apoi Institutul de Cultură din Moscova la specialitatea de filosofie a culturii. Doctor în filosofie. A activat la catedra de științe filosofice a Academiei de  Muzică, Teatru și Arte Plastice. Actualmente se află în SUA.

Dragan Leonid, meșter popular.  (1930 – 2008) Născut în s. Gordineşti,  r-nul Edineţ într-o familie numeroasă şi intelectuală de 6 copii, el fiind al 5 copil. Rădăcinile tatălui se trăgeau din  muzicieni,  iar mama - fiică de preot.

A terminat 4 clase în satul natal, apoi la Edineţ prezentul Liceu „Pan Halippa”, urmând studiile în oraşul Hotin, unde a studiat contabilitatea.  Pictura era un hobby, îi plăcea grafica, picta portrete.

În anul 1953 s-a căsătorit şi a trecut cu domiciliul în s. Feteşti,  r-nul Edineţ. A fost un bun gospodar, un soţ si un tată exemplar. A crescut şi educat o fiică cu numele Claudia Dragan.

A fost supus represaliilor şi dus în Siberia, dar şi acolo continua să se ocupe cu grafica. După reîntoarcere s-a ocupat şi cu pictura.

A pictat iconostase în bisericile din s. Burlăneşti, r-nul Edineţ şi s. Sauca, r-nul Ocniţa, icoane, printre care şi una dintre ele a donat-o Mănăstirii Putna.

La expoziția pictorilor  din Republica Moldova, de la Centru de Creație organizat de Tudor Colac,  unde şi-a prezentat lucrările, i s-a oferit titlu de ,,Meșter popular”.