Crăciunul
Crăciunul (Nașterea Domnului pe stil nou) este cea mai importantă sărbătoare creștină a iernii, dar înainte însă, se sărbătorește Ajunul Crăciunului (24 decembrie). În dimineața acestei zile (în unele zone cu o seară înainte), cete de copii umblă de la casă în casă, cu Colindul. Pentru colindele, cântate în noapte, pe la uși, pe la ferestre, copiii primesc covrigi, colaci, turte, mere, nuci şi tot felul de alte daruri. Pe lângă cetele de copii, sunt şi preoți, care merg cu icoane în brațe din casă în casă, pentru a stropi cu agheasmă locuințele oamenilor şi a anunța prin cântec, „Nașterea Domnului Iisus Hristos”.
În Ajun, se împodobește bradul şi se pregătesc darurile, ce vor fi aduse de Moș Crăciun. Acesta „va intra pe hornul sobei cu desaga plină de cadouri”. Colindele răsună în toată tara, până în ziua de Crăciun (25 decembrie). Fie ele religioase sau laice, colindele creează o atmosferă încărcată de spirit şi mister, dar şi de bucurie, şi stare de bine. Copiii în cete mici umblă cu Steaua - simbol al stelei ce i-a călăuzit pe cei „Trei Magi de la Răsărit”, în căutarea pruncului Iisus.
Urmează apoi, practic, cea mai așteptată sărbătoare de iarnă - Anul Nou (31 decembrie - 1 ianuarie, Sfântul Vasile). Cercetătorii văd în obiceiurile populare care se desfășoară în această perioadă, ritualuri de renovare simbolică a lumii, de alungare a spiritelor rele sau de divinație. Un complex de ceremonii şi superstiții, care fac din această perioadă a anului una dintre cele mai bogate în datini populare, o perioadă de trecere între două cicluri de vegetație sau de muncă, al cărui prag îl constituie Anul Nou.
Așa cum Crăciunul este dominat de colinde, Anul Nou este marcat de „urături”, făcute prin intermediul mai multor ritualuri populare: Plugușorul, Sorcova, Buhaiul, Vasilca, jocuri mimice cu măști de animale (Capra, Ursul, Căluțul, Berbecul, Cerbul, Cocoșul), sau personaje țărănești. Nu lipsesc nici colindele, dar acestea au acum alt rol, de vestire a înnoirii anului. Sunt obiceiuri, care încă se păstrează, poate datorită caracterului lor spectacular, dar şi datorită prilejului de a petrece.
Cununa sărbătorilor, dar mai ales a petrecerilor, este Revelionul, sărbătoare laică, plină de mese îmbelșugate, petreceri şi distracții deosebite. A doua zi copii cu sorcove frumos ornate, merg cu semănatul: "Să trăiţi/ să-nfloriţi/ ca merii, / ca perii, / în mijlocul verii, / ca toamna cea bogată / de toate îndestulată! La anul și la mulți ani!".
Urmează apoi Crăciunul pe stil vechi (7 ianuarie). Înainte de Crăciun se ține un post de 6 săptămâni. Pe masa de Crăciun sunt nelipsite cozonacul, sarmalele, piftia, cârnați de porc și vinul roșu, se mai mănâncă și mămăligă. Cete de băieți umblă cu colindatul.
